Sari la conținut

para

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : para-
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
para

Etimologie

Din neogreacă παρα (pará), franceză para-.

Pronunție


Prefix

  1. element de compunere care înseamnă:
    1. „foarte”, „tare”, „puternic” și servește la formarea unor adjective și a unor substantive.
    2. (depr.) „mult”, „prea numeros” și servește la formarea unor substantive folosite la plural.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din franceză para-.

Prefix

  1. element de compunere care înseamnă „apără”, „contra” și servește la formarea unor substantive.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din turcă para.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
para
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ para parale
Articulat paraua paralele
Genitiv-Dativ paralei paralelor
Vocativ para paralelor
  1. monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în țările românești; (astăzi) ban de valoare mică.
  2. (p.gener.) monedă (metalică).
  3. (fam.; la pl.) bani; (p.ext.) avere.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A nu avea (nici o) para (chioară) = a nu avea (nici) un ban
  • Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc)
  • Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare, nu e bun (de nimic)
  • A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva)
  • A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut
  • Parale bune = bani mulți
  • (fam.) A face parale = a fi valoros, de preț
  • A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva


Traduceri

Etimologie

Din franceză parer.

Verb


Conjugarea verbului
para
Infinitiv a para
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
parez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pareze
Participiu parat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a evita printr-o contralovitură o lovitură a adversarului la duel, la scrimă etc.
  2. (v.tranz.) (p.gener.) a reuși să evite, să facă față.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe