De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din ucraineană фалд (fald) < germană Falte.
Substantiv
Declinarea substantivului
fald |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
fald |
falduri |
| Articulat |
faldul |
faldurile |
| Genitiv-Dativ |
faldului |
faldurilor |
| Vocativ |
faldule |
faldurilor |
- cută formată de o haină largă, o stofă, o pânză, etc. care atârnă.
