Vornic

Portretul marelui vornic și ulterior domn Mihail Racoviță, într-o pictură de Theodor Aman

Vornic (din slavonă dvorĭnikŭ) reprezenta statutul de mare dregător, însărcinat cu supravegherea Curții Domnești. Pe lângă conducerea administrației Curții Domnești, acesta comanda garda personală a voievodului, conducea treburile interne ale țării, având și atribuții judecătorești: locțiitor al domnului în acel gen de probleme.

În Țara Românească, Marele Vornic de Târgoviște era un boier de rang înalt din Sfatul Domnesc (divan), fiind omul de încredere al domnitorului. Vornicul ocupa, de regulă, locul al doilea în ierarhia divanului, fiind surclasat ca importanță de Banul Craiovei, care guverna autonom regiunea Olteniei. El conducea curtea domnească, supraveghea slujbașii și comanda armata în lipsa voievodului.

Marele Vornic al Țării Românești, boierul Șerban Grădișteanu, într-o pictură de Gheorghe Tattarescu

În secolul al XVI-lea în Moldova existau doi mari vornici: Vornic de Țara de Jos și Vornic de Țara de Sus.

Vornicii erau boieri divăniți, judecători, existând diferite ranguri spre exemplu cei de rangul al treilea și al patrulea aveau în subordine câte șase vornici de rangul al II-lea, care judecau litigiile de încălcare a hotarelor și primeau de la vistierie fiecare câte 500 de taleri lunar și venituri anuale de 9.000 de taleri.

Totodată exista și un Mare Vornic al obștirilor, acesta era mai mare peste așezămintele de binefaceri și cutia milosteniilor, aduna veniturile cutiei din diverse slujbe și dregătorii, împărțindu-le boierilor scăpătați, săracilor, și orfanilor, conform catastifului primit de la Mitropolie și Divan. Primea lunar 500 de taleri de la vistierie și 100 de taleri de la cutie. Marele Vornic de poliție era boier care aduna impozitele, furniza carele, salohorii și alte dări cerute de la locuitorii orașului, primind salariul lunar de 400 de taleri de la vistierie.

În Moldova medievală și premodernă, funcția de Mare Vornic (atât de Țara de Jos, cât și de Țara de Sus) a fost monopolizată de marile dinastii boierești pământene.

Familii de Vornici

• În Țara Românească: Familia Craioveștilor (secolele XV–XVI), Familia Cantacuzino (secolele XVII–XVIII), Familia Băleanu (secolele XVI–XVIII), Familia Brâncoveanu (secolul XVII), Familia Filipescu (secolele XVII–XIX), Familia Buicescu (secolul XVII), Familia Florescu (începând din secolul XV), Gavril Drugănescu (secolul XVIII).
• În Moldova: Familia Sturza (Sturdza), Familia Balș, Familia Lupu / Coci (Neamul lui Vasile Lupu), Familia Conachi, Familia Donici, Familia Ceaur, iar în Epoca Veche (sec. XIV-XV) se remarcă Neamul lui Oană Vornic (de Suceava), Familia Arbore.

Surse externe

• Marile dregătorii ale Moldovei și Țării Românești
• Funcționarii publici de acum 500 de ani
• Anuar Historica

 Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.