Sari la conținut

Salonul Oficial

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salonul Oficial
Ǝnființare1864
Fondator(i)Dimitrie Bolintineanu
Theodor Aman
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare
Gheorghe Năstăseanu
Gheorghe TattarescuĀ  Modificați la Wikidata
Desființare1947
Scop/MisiunePromovarea artelor în România
ȚaraĀ RomĆ¢niaĀ  Modificați la Wikidata
LocațieBucurești, RomĆ¢nia
ZonaĀ deservităBucurești

Salonul Oficial a fost o manifestare expozițională Ć®nființată după modelul francez, denumită inițial ca Expoziția artiștilor Ć®n viață care a debutat Ć®n anul 1865. Manifestarea acoperea o necesitate reală ce avea ca scop afirmarea unei relații directe Ć®ntre public și artiști. Ǝncă de la Ć®nceput, ea a fost pusă sub administrarea Ministerului Instrucțiunii și al Cultelor și se adresa specialiștilor. Avea un regulament de funcționare, se organiza cu precădere primăvara, avea un juriu care se ocupa cu selecționarea lucrărilor și acordarea premiilor. Expoziția era organizată pe categoria de pictură, sculptură etc.[1]

Expozițiile nu s-au derulat conform intențiilor declarate Ć®n regulament din varii motive, cele consemnate istoric fiind Ć®n anii 1865, 1868, 1870, 1874, 1881, 1894–1899, 1902, 1905, 1909–1916 și ulteriori pĆ¢nă Ć®n 1947. Titulatura a fost diferită, fie Expoziția artiștilor Ć®n viață, fie Salonul Oficial. Ǝn mod oficial, pentru prima oară Expoziția a fost denumită Salon Ć®n anul 1894 de către organizatorul ei Constantin I. Stăncescu, ea fiind susținută Ć®ncă de la Ć®nființare de George Demetrescu Mirea. Activitatea de jurizare a fost marcată adesea de birocrație și subiectivism. Salonul Oficial a oferit de-a lungul timpului posibilitatea de manifestare atĆ¢t a artiștilor consacrați cĆ¢t și a debutanților sau absolvenților Școlii de Belle Arte din București.[1]

O dată cu revenirea Ć®n deceniul al șaselea al secolului al XIX-lea de la studiile pe care le făcuseră Ć®n străinătate a lui Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și Gheorghe Năstăseanu Ć®n Moldova și Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu Ć®n Muntenia, s-a produs Ć®n RomĆ¢nia o adevărată efervescență artistică.[2] Tineri progresiști și entuziaști, aceștia au contribuit la Ć®nchegarea mișcării artistice pe plan local și mai apoi la nivel național.[2]

D. Bolintineanu

Pe de altă parte, primii au fost fondatorii Școlii de Arte Frumoase din Iași din data de 26 octombrie 1860 și ultimii, fondatorii Școlii de Arte Frumoase din București din data de 5 octombrie 1864.[2] Ei au fost pionierii Ć®nvățămĆ¢ntului de specialitate și au fost organizatorii primei Pinacoteci din Iași și din București.[2] Toți patru au contribuit Ć®ntr-un mod capital la cizelarea gustului publicului precum și la diversificarea genurilor plastice prin intermediul Expoziției artiștilor Ć®n viață, ai căror promotori au fost.[2]

La sfĆ¢rșitul anului 1863, Dimitrie Bolintineanu aflat Ć®n acel moment deținător al portofoliului Cultelor și Instrucțiunii Publice, a venit cu ideea de a da un imbold mișcării artistice romĆ¢nești.[3] Ideea urmărea două scopuri principale.[3] Primul era obișnuirea publicului cu manifestările artistice și al doilea era dorința de a achiziționa lucrări pentru Galeria de Tablouri.[3] Ca urmare Ć®n anul 1864 s-a ținut o expoziție pentru testarea publicului pentru arte și Ć®n același an s-a făcut primul Regulament al Expoziției artiștilor Ć®n viață.[4] Acesta a fost promulgat Ć®n 4 decembrie 1864 de domnitorul Alexandru Ioan I și Ć®n 13/25 decembrie 1864 a fost publicat Ć®n Monitorul Oficial.[4] Conform Regulamentului, Expozițiile artiștilor Ć®n viață urmau să se țină anual, alternativ la București și Iași.[4] Această prevedere din regulament nu a fost respectată niciodată, singura oară cĆ¢nd s-a Ć®ncercat să se facă la Iași - Ć®n anul 1866, epoziția nu s-a organizat din diverse motive.[4] Regulamentul din 1864 a fost amendat de trei ori cu modificări: Ć®n anul 1868, Ć®n anul 1881[5] și 1894.[6]

Prima Expoziție a artiștilor Ć®n viață a avut loc Ć®n anul 1865 la București.[7] Expoziția din anul 1866 de la Iași a fost una eșuată.[8] A doua Expoziție a avut loc Ć®n anul 1868 la București.[9] Ǝn anul 1869 a avut loc Ć®n sălile Academiei (Universitate) de la București o expoziție domnească,[10] prin care Carol I și-a prezentat propria colecție de artă, iar Ć®n anul 1870 a avut loc tot la București a treia Expoziție a artiștilor Ć®n viață.[11]

  1. 1 2 Mariana Vida... pag. 36
  2. 1 2 3 4 5 Adrian-Silvan Ionescu... pag. 63
  3. 1 2 3 Adrian-Silvan Ionescu... pag. 69
  4. 1 2 3 4 Adrian-Silvan Ionescu... pag. 78
  5. ↑ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 79
  6. ↑ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 80
  7. ↑ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 83
  8. ↑ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 103
  9. ↑ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 107
  10. ↑ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 121
  11. ↑ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 127