Olga Greceanu
| Olga Greceanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| NÄscutÄ | 1890[1] MÄnÄstirea NÄmÄeČti, ArgeČ, RomĆ¢nia |
| DecedatÄ | 1978 (88 de ani)[1] |
| ĆnmormĆ¢ntatÄ | Cimitirul Bellu |
| CÄsÄtoritÄ cu | Nicolae Greceanu |
| CetÄČenie | |
| OcupaČie | pictoriČÄ scriitoare |
| Limbi vorbite | romĆ¢nÄ[3] |
| Activitate | |
| Studii | Academia Baudoin |
| MiČcare artisticÄ | arhitectura neobizantinÄ , Tinerimea artisticÄĀ |
| ModificÄ date / textĀ | |
Olga Greceanu (n. 1890, NÄmÄieČti, ArgeČ ā d. 1978, BucureČti)[4] a fost o scriitoare, pictoriČÄ, figurÄ reprezentativÄ a neobizantinismului romĆ¢nesc, o remarcabilÄ femeie-artist-Či-cÄrturar din perioada de eflorescenČÄ culturalÄ interbelicÄ.[5]
ViaČa Či opera
[modificare | modificare sursÄ]Se naČte Ć®ntr-o familie de intelectuali bucureČteni cu origini polono-germane, ČeČevski, la 17 august 1890, Ć®n localitatea MĆ¢nÄstirea NÄmÄieČti de lĆ¢ngÄ CĆ¢mpulung Muscel.
UrmeazÄ studiile primare Či liceale la instituČii particulare din BucureČti (Institutul Pompilian, respectiv Institutul ČeČevski). DupÄ terminarea acestora urmeazÄ timp de trei ani (1911-1914) studii de chimie Či de arte frumoase la LiĆØge (Belgia), declanČarea rÄzboiului obligĆ¢nd-o sÄ revinÄ Ć®n ČarÄ, unde Ć®n anul 1914 se cÄsÄtoreČte cu colegul sÄu de studii politehnice, Nicolae Greceanu. IniČiazÄ prima asociere a femeilor pictoriČe Či sculptoriČe iar Ć®n 1915 organizeazÄ, Ć®mpreunÄ cu Cecilia CuČescu-Storck, prima expoziČie a acestora la Ateneul RomĆ¢n. Are o expoziČie de grup la IaČi, iar una personalÄ la Ateneul RomĆ¢n Ć®n 1919. A Ć®nfiinČat alÄturi de Nina Arbore un Sindicat al Artelor Frumoase.[6]
Ćntre anii 1919 Či 1922 revine Ć®n Belgia Či terminÄ studiile de chimie Či de arte frumoase. Va face studii de specializare pentru lucrul Ć®n frescÄ la Paris, la Academia Baudoin.
Are expoziČii personale la Paris (1928), New York (1924), participÄ la expoziČia mondialÄ de la New York din 1939.
Ćnainte de cel de-Al Doilea RÄzboi Mondial, picteazÄ Ć®n frescÄ cele douÄ sÄli ale Palatului SfĆ¢ntului Sinod, sala de ČedinČe a PrimÄriei de Verde Či Sala Muzeului de la Palatul Regal[7]. LucreazÄ Ć®n frescÄ Či Ć®n mozaic la Institutul de arhitecturÄ (1938), Salonul gÄrii MogoČoaia (1939), Či frescÄ exterioarÄ la Institutul de Istorie āNicolae Iorgaā[8]
DupÄ Al Doilea RÄzboi Mondial, picteazÄ biserici Či face picturÄ muralÄ, precum Či mozaicuri exterioare la biserica Antim din BucureČti (1949).
A avut expoziČii Ć®n ČarÄ Či Ć®n marile oraČe europene, a participat la ExpoziČia universalÄ din New York (1939).
Olga Greceanu moare la 16 noiembrie 1978, fiind Ć®nmormĆ¢ntatÄ la cimitirul Bellu.
DupÄ 1989 Ć®i apar studii Či volume de meditaČii sau de cÄlÄtorie, iar revista Rost din luna mai 2010 va dedica douÄ studii vieČii Či activitÄČii OlgÄi Greceanu, semnate de Adina Nanu Či Liliana Ursu (www.rostonline.ro).
DistincČii
[modificare | modificare sursÄ]- Ordinul āMeritul Culturalā clasa a III-a (1968) āpentru activitate deosebitÄ Ć®n domeniul artelor plasticeā[9]
Volume publicate
[modificare | modificare sursÄ]- 1933 ā Ći apare volumul Bucarest et ses environs.[10]
- 1935 ā PublicÄ volumul CompoziČia muralÄ ā Legile Či tehnica ei, Institutul de Arte Grafice Triumful, BucureČti ā
- 1935 ā Cartea apare Či Ć®n francezÄ sub titlul - La Composition mural: Ses lois et sa technique, Imprimeur-Editeur Julien Laherte Delcour, Renaix, 1938.
- 1937 ā PublicÄ volumul Cula din MÄldÄreČti, Institutul de Arte Grafice Triumful, BucureČti.
- 1939 ā PublicÄ Specificul naČional Ć®n picturÄ, Tiparul Cartea RomĆ¢neascÄ, BucureČti. ParticipÄ la ExpoziČia internaČionalÄ de la New York.
- 1940 - PublicÄ Pe urmele paČilor tÄi, Isuse[11]
- 1943 ā PublicÄ Femmes peintres d Ģautrefois, Editura Ziarul, Craiova.
- 2011 - MÄrturie Ć®n cuvĆ¢nt Či chip. Vocabular al credinČei Či vieČii spirituale, publicat postum
Afilieri
[modificare | modificare sursÄ]ExpoziČii (SelecČie)
[modificare | modificare sursÄ]- 1915 - ExpoziČia Femeilor Pictore Či Sculptore, BucureČti
- 1924 - New York
- 1924 - Salonul Oficial, BucureČti
- 1928 - Paris
- 1930 - Salonul Oficial, BucureČti
- 1932 - Salonul Oficial, BucureČti
- 1939 - ExpoziČia UniversalÄ, New York
- 1940 - Salonul Oficial, BucureČti
- 1974 - Sala Dalles, BucureČti
Note
[modificare | modificare sursÄ]- 1 2 Biblioteca NaČionalÄ a Germaniei. āOlga Greceanuā (Ć®n germanÄ). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat Ć®n .
- ā āOlga Greceanuā. mutualart.com[*]. Wikidata Q22907130.
- ā āOlga Greceanuā. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ā Rosetti, Adina (). Nesupusele: 100 de femei pentru o 100 de ani de RomĆ¢nie ModernÄ. 1. Univers. p.Ā 74.
- ā Olga Greceanu, minunea uitatÄ
- ā Octavian, Tudor (). Pictori romĆ¢ni uitaČi. BucureČti: NOI Media Print. p.Ā 113.
- ā Lucian, Predescu (). Enciclopedia Cugetarea.
- ā Barbosa, Octavian (). DicČionarul artiČtilor romĆ¢ni contemporani, Meridiane.
- ā Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste RomĆ¢nia nr. 640 din 1968 privind conferirea de ordine Či medalii unor membri ai Uniunii artiČtilor plastici din Republica SocialistÄ RomĆ¢nia, publicat Ć®n Buletinul Oficial al Republicii Socialiste RomĆ¢nia, anul IV, nr. 140, Partea I, luni 4 noiembrie 1968, p. 1265.
- ā Marcu, George (). Femei de seamÄ din RomĆ¢nia. De ieri Či de azi. Meronia. p.Ā 225.
- ā Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Enciclopedia personalitÄÅ£ilor feminine din RomĆ¢nia. Meronia. p.Ā 157.
Bibliografie
[modificare | modificare sursÄ]- Barbosa, Octavian (), DicČionarul artiČtilor romĆ¢ni contemporani, BucureČti: Editura Meridiane
LegÄturi externe
[modificare | modificare sursÄ]- Adina Nanu, Olga Greceanu, PictoriČÄ , scriitoare Či predicatoare ortodoxÄ, Rost,nr. 87, mai 2010.
- Olga Greceanu, (1880-1978), 19 martie 2003, Tudor Octavian, Ziarul de DuminicÄ
- Poveste fÄrÄ sfĆ¢rČit cu Olga Greceanu Arhivat Ć®n , la Wayback Machine., 17 noiembrie 2011, Diac. Ciprian BĆ¢ra, Ziarul Lumina
- ĆntĆ¢lnire de suflet cu artista Olga Greceanu, 28 iulie 2010, Sorin Preda, Ziarul Lumina
- āO mÄrturie a unei vieČi dedicate arteiā Arhivat Ć®n , la Wayback Machine., 11 aprilie 2013, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
- Olga Greceanu, mÄrturisire Ć®n vremuri tulburi, 14 iulie 2011, Arhim. Timotei Aioanei, Ziarul Lumina
- Olga Greceanu, Ć®n slujba culorilor Či a slovelor, 7 iulie 2011, Arhim. Timotei Aioanei, Ziarul Lumina
- Olga Greceanu, o personalitate fascinantÄ a epocii sale, 30 iunie 2011, Arhim. Timotei Aioanei, Ziarul Lumina
- Olga Greceanu - femeia misionarÄ a Ortodoxiei romĆ¢neČti, 4 mai 2011, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
- Olga Greceanu ā Marturie in cuvant si chip, CrestinOrtodox.ro
- Ne mai aduci aminte doamnÄ Olga Greceanuā¦, Corneliu LupeČ, Observator cultural - NumÄrul 572, Aprilie 2011
- O mare si uitata doamna a culturii romanesti - Olga Greceanu - Spiritualitate, Sorin Preda, Formula AS - anul 2008, numÄrul 827
- Olga Greceanu, minunea uitatÄ, 9 martie 2013, Carmen Anghel, Jurnalul NaČional
- DouÄ bijuterii de artÄ ale OlgÄi Greceanu, 23 septembrie 2010, Ioan BuČagÄ, Ziarul Lumina
- Lansarea DicČionarului zugravilor de subČire, monahi Či mireni, 13 martie 2013, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
- āZugravii de subČireā ai OlgÄi Greceanu ajunČi Ć®n bibliotecile noastre Arhivat Ć®n , la Wayback Machine., 6 aprilie 2013, Elena Dulgheru, Ziarul Lumina
- Prezentare de carte: Pelerini cÄtre Hristos, 12 iunie 2008, Ziarul Lumina
- O carte care a aČteptat 45 de ani lumina tiparului - āMÄrturie Ć®n cuvĆ®nt Či chipā, 14 iunie 2011, Marius Nedelcu, Ziarul Lumina
- Octavian, Tudor. Pictori romĆ¢ni uitaČi. BucureČti: NOI Media Print, 2003.
- https://matricea.ro/olga-greceanu-o-artista-aristocrata-biografie-interviu-cu-creatoarea-unui-spectacol-de-teatru-despre-cautarile-ei-si-marturii-ale-celor-care-au-cunoscut-o-si-o-admira/
- NaČteri Ć®n 1890
- Decese Ʈn 1978
- BucureČteni
- Decese Ć®n BucureČti
- ĆnmormĆ¢ntÄri Ć®n Cimitirul Bellu
- Neobizantinism românesc
- Membri ai organizaČiei culturale Rugul Aprins
- MuraliČti romĆ¢ni
- Pictori de biserici români
- PictoriČe romĆ¢ne
- Scriitoare române
- Scriitori de limbÄ francezÄ
- Scriitori de limbÄ romĆ¢nÄ
- Scriitori români din secolul al XX-lea
- Tinerimea artisticÄ
- DecoraČi cu Ordinul Meritul Cultural