Sari la conținut

Euroregiunea DKMT

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harta DKMT

Euroregiunea DKMT (română Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, maghiară Duna-Körös-Maros-Tisza, sârbă: Dunav-Kriš-Moriš-Tisa sau Дунав-Криш-Мориш-Тиса) este o regiune europeană de colaborare transfrontalieră, înființată în 1997, între România, Ungaria și Serbia. Este denumit după cele 4 mari fluvii și râuri în care este încadrat geografic și socio-economic: Dunărea, Crișul, Mureșul și Tisa.

Cel mai mare oraș și important este municipiul Timișoara, capitala regiunii de dezvoltare Vest. În Timișoara își are sediul Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, care finanțează dezvoltarea celor patru județe ale României — Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin — prin investiții în infrastructură, mobilitate și regenerare urbană, dar și prin granturi și fonduri europene nerambursabile pentru IMM-uri, antreprenori și afaceri. Timișoara concentrează aproape toate sediile instituțiilor de resort județene și regionale.[1][2][3][4][5]

Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2023

Timișoara a fost în anul 2016 primul oraș Capitală a Tineretului din România [6]; a fost finalistă în competiția pentru Capitală Europeană a Tineretului 2020 [7][8]; în anul 2023 a fost Capitală Europeană a Culturii [9]; în 2026 este Destinația Anului în România [10][11]; iar în anul 2028 va fi Regiune Gastronomică Europeană din partea țării noastre.[12] Timișoara este candidată pentru statutul de Oraș al Literaturii UNESCO, în cadrul celei mai importante rețele culturale mondiale — UNESCO Creative Cities Network — ce reunește cele mai mari și influente orașe din lume.[13]

La o distanță de 34, respectiv 25 de km de Timișoara se află stațiunile turistice Buziaș și Băile Călacea, menționate încă de pe vremea romanilor pentru proprietățile curative ale apelor termo-minerale din zonă [14][15], iar regiunile viticole Recaș și Silagiu sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru vinurile produse aici.[16][17]

Administrație

[modificare | modificare sursă]

Metropola Timișoara – Arad

[modificare | modificare sursă]

În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Timișoara–Arad, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.[18]

Zonele metropolitane din România. Conurbația Timișoara–Arad (Vest) este cea mai mare aglomerare urbană pe axa București–Budapesta–Belgrad (peste 800.000 de locuitori) - o zonă de polarizare cu impact direct asupra dezvoltării economice și urbane din Europa Centrală și de Est

Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.[19]

Imagine panoramică cu investițiile din zona de nord a Timișoarei, evidențiind construirea de turnuri de birouri, precum și expansiunea accelerată a sectorului imobiliar, comercial și de servicii al celui mai mare oraș al regiunii

Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București–Budapesta–Belgrad.[20]

Alianța Vestului

[modificare | modificare sursă]
Produsul intern brut per capita al județelor României. Timișul se numără printre cele mai dezvoltate 5 regiuni ale țării din punct de vedere economic

Pe data de 8 Decembrie 2018, la Timișoara, s-a semnat documentul oficial de înființare al Alianței Vestului (AVE), în parteneriat cu municipiile Arad, Oradea și Cluj-Napoca, prima asociere intercomunitară de acest tip din România.[21]

Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea dezvoltării economice și sociale a orașelor membre (Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea) și a zonei de Vest prin colaborare regională, dezvoltarea infrastructurii, absorbția de fonduri europene, atragerea investițiilor private și îmbunătățirea calității vieții, urmând principiile socio-economice ale megalopolisului de urbanizare Banana Albastră, din Europa de Vest.[22]

Demografia

[modificare | modificare sursă]
Țara Unitatea administrativă Populația Suprafața Orașe importante Populația
România[23] județul Timiș 744,373 8.697 Timișoara 331,927
Lugoj 47,445
județul Hunedoara 467,675 7.063 Deva 70,090
Hunedoara 73,799
Petroșani 42,905
județul Arad 473,231 7.754 Arad 178,462
județul Caraș-Severin 326,609 8.514 Reșița 87,864
Caransebeș 30,824
Total România 2.011.888 32.028
Serbia regiunea autonomă Voivodina 2.014.000 21.506 Novi Sad 252.459
Subotica 99.500
Becicherecu Mare 79.500
Panciova 76.400
Sombor 51.100
Total Serbia 2.014.000 21.506
Ungaria Județul Bács-Kiskun 547.000 8.445 Kecskemét 109.300
Baja 37.700
Kiskunfélegyháza 31.400
Kiskunhalas 29.500
Județul Ciongrad 427.000 4.263 Seghedin 173.200
Hódmezővásárhely 49.200
Szentes 30.300
Macău 25.600
Județul Jász-Nagykun-Szolnok 411.000 5.582 Solnoca 81.500
Jászberény 28.300
Județul Bichiș 392.000 5.632 Bichișciaba 67.400
Jula 33.000
Total Ungaria 1.777.000 23.922
Total DKMT ~6.000.000 77.456

Imagini

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „AdrVest - Agentia pentru Dezvoltare Regionala Regiunea Vest”. Accesat în .
  2. ↑ „Date de contact ale Serviciilor Publice Deconcentrate – Instituția Prefectului”. tm.prefectura.mai.gov.ro. Accesat în .
  3. ↑ „Lista directiilor deconcentrate din judetul Timis”. listainstitutii.ro. Accesat în .
  4. ↑ „OCPI Timis”. ocpitimis.ro. Accesat în .
  5. ↑ „81 institutii publice din Timișoara și județul Timiș”. Timisoreni.ro. Accesat în .
  6. ↑ „Capitala Tineretului din Romania”. capitalatineretului.ro. Accesat în .
  7. ↑ https://plus.google.com/+JurnalulPrahovean. „Timisoara, in finala pentru titlul de Capitala Europeana a Tineretului 2020” (în Romanian). Jurnalul Prahovean. Accesat în .
  8. ↑ Mîț, Adriana (). „Timișorenii, invitați să aleagă logo-ul pentru candidatura orașului la titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2020. Vezi care sunt opțiunile și cum poți vota FOTO”. PRESSALERT.ro. Accesat în .
  9. ↑ en „The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel's Final Report” (PDF). Comisia Europeană. București. octombrie 2016.
  10. ↑ Dinu, Ioana (). „Gala „Destinația Anului 2026": Timișoara a luat marele trofeu, Constanța a fost premiată”. Libertatea. Accesat în .
  11. ↑ Goie, Roxana (). „Timişoara, desemnată "Destinaţia Anului 2026" în România”. tvrinfo.ro. Accesat în .
  12. ↑ „Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
  13. ↑ Chiosa, Eugen. „Timișoara ar putea primi statut de Oraș al Literaturii, conferit de către UNESCO”. Buletin de Timișoara. Accesat în .
  14. ↑ „Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
  15. ↑ „Turism - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
  16. ↑ „Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol”. Your Site NAME Goes HERE. Accesat în .
  17. ↑ „Recaș”. citywine.be. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
  18. ↑ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la . Accesat în .
  19. ↑ Arhiva (). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în .
  20. ↑ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”.
  21. ↑ „Facebook”. www.facebook.com. Accesat în .
  22. ↑ „"Alianța Vestului", fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca”. romania-actualitati.ro. Accesat în .
  23. ↑ „http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf” (PDF). Legătură externa în |title= (ajutor)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Euroregiunea_DKMT&oldid=18024629