Pagina principală
|
Bun venit pe Wikispecies |
Navigare taxonomică
|
_by_Nick_Hobgood.jpg)
_mating.jpg)
Explorați WikispeciesWikispecies este un proiect multilingv, însă limba engleză este folosită ca limbă comună.
Colaborarea cu ZooKeys   Wikispecies a încheiat un acord de colaborare cu ZooKeys. Din octombrie 2010 s-a alăturat și PhytoKeys. Imaginile din ZooKeys și PhytoKeys sunt încărcate pe Wikimedia Commons și pot fi utilizate liber pe Wikispecies. |
De ce Wikispecies?Există între 3 și 10 milioane de specii de organisme cunoscute, iar fiecare specie a primit un nume științific (nume de gen + epitet specific). Acestea sunt clasificate, iar grupurilor rezultate li se atribuie nume taxonomice. Mai mult, prin organizarea ierarhică a acestei clasificări, se încearcă elucidarea relațiilor de rudenie dintre diferitele grupuri de organisme și, implicit, a genealogiei lor evolutive.
|
Sufixele numelor taxonomiceNumelor taxonomice aflate deasupra nivelului de gen li se adaugă sufixe regulate, conform tabelului de mai jos.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Clasificarea pe regnuriCel mai înalt nivel al structurii ierarhice în clasificarea biologică este Regnul. Din antichitate, acest nivel a fost împărțit în mod tradițional în două regnuri (Plante, Animale), dar, pe măsură ce cunoștințele moderne despre microorganisme au avansat, au apărut teorii care împart organismele în trei, cinci, șase sau opt regnuri. Sistemul cu două regnuriEste metoda de clasificare stabilită de Linné, care a împărțit organismele în 2 regnuri: Regnul Animal (organisme care se mișcă și procură hrană) și Regnul Vegetal (organisme care nu sunt animale). Sistemul cu trei regnuriLa începutul secolului al XIX-lea, Haeckel (Ernst Haeckel) a separat organismele primitive cu trăsături atât animale cât și vegetale într-un al treilea regn, Regnul Protista, rezultând astfel cele trei regnuri: Animalia, Plantae și Protista. Sistemul cu cinci regnuriEste metoda propusă de Whittaker (Robert H. Whittaker) și reprezintă unul dintre cele mai influente modele istorice. Procariotele (care nu posedă nucleu celular) au fost separate în Regnul Monera, iar mucegaiurile, ciupercile etc. au fost separate într-un nou regn, rezultând cinci regnuri: Monera, Protista, Plantae, Fungi și Animalia. Sistemul cu șase regnuriA apărut prin împărțirea regnului Monera din sistemul cu cinci regnuri, pe baza caracteristicilor celulare, în Regnul Eubacteria și Regnul Archaebacteria. Sistemul cu opt regnuriA fost propus un sistem cu opt regnuri care încorporează rezultatele taxonomiei filogenetice actuale, păstrând în același timp ușurința de înțelegere a sistemului cu cinci regnuri. În acest sistem, organismele sunt clasificate în: Archaebacteria, Eubacteria, Archezoa, Protozoare, Chromista, Plantae, Fungi și Animalia. Cele trei domeniiÎn ultimii ani, pornind de la studiul microorganismelor, a fost propusă o ipoteză care stabilește un nivel ierarhic deasupra regnului, numit Domeniu. Aceasta este o teorie care clasifică viața pe baza structurii celulare în Eucariote (care includ animalele, plantele, protistele etc.), Bacteria și Archaea. |
Relația dintre regnuri
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Wikispecies is hosted by the non-profit Wikimedia Foundation, along with several other multilingual and free-content projects:
|
