Sari la conținut

RTGS

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Hartă a lumii cu principalele sisteme utilizate pentru plăți de valoare mare.

RTGS (Real Time Gross Settlement; decontare brută în timp real) este un sistem utilizat de bănci pentru a schimba bani sau titluri de valoare între ele. Cu acest mecanism, toate plățile primite și ieșite sunt procesate imediat (în timp real) sau fără timp de așteptare. Plățile se efectuează brut sau fără grupare sau compensare cu alte tranzacții, iar plățile sunt finale și irevocabile imediat ce sunt procesate.[1]

Sistemele RTGS sunt utilizate în general doar pentru decontarea plăților de mare valoare. Prin utilizarea unui sistem RTGS în loc de efectuarea plăților nete la sfârșitul zilei pe baza decontărilor, se reduce riscul ca o bancă să își asume obligații în timpul zilei pe care nu le poate îndeplini la sfârșitul zilei. Sistemul RTGS utilizat în zona euro este T2. Accesul la un sistem RTGS este reglementat de banca centrală a fiecărei țări.

Primul sistem care a încorporat caracteristici ale unui sistem RTGS a fost sistemul american Fedwire, lansat în 1970. Acest sistem se baza pe modul în care băncile federale americane erau obișnuite să transfere fonduri prin telegraf. În 1984, britanicii și francezii și-au dezvoltat independent propriile sisteme RTGS, CHAPS și, respectiv, SAGITTAIRE. În anii următori, și alte țări și-au dezvoltat propriile sisteme RTGS care se bazau, în general, pe procese și proceduri existente. În anii 1990, organizațiile financiare internaționale au subliniat importanța sistemelor de remitențe de mare valoare pentru transferurile interbancare.[2][3][4]

Un sistem RTGS nu schimbă fizic bani între bănci. În schimb, fiecare bancă participantă are un cont RTGS la banca centrală. Când Banca A transferă o sumă către Banca B prin RTGS, banca centrală ajustează soldurile conturilor RTGS ale ambelor bănci. Soldul din contul Băncii A este redus cu suma respectivă, iar soldul din contul Băncii B crește cu aceeași sumă.[3]

Sistemul RTGS este utilizat pentru tranzacții de valoare mare și volum mic. Funcția principală a sistemului este de a reduce riscul de credit deoarece fiecare tranzacție mare și riscantă trebuie decontată imediat. Dacă plățile de valoare mare sunt decontate și plătite doar la sfârșitul zilei, există riscul ca o bancă să fi acumulat obligații de plată în timpul zilei pe care nu le poate îndeplini. În cel mai rău caz, acest lucru poate crea un efect de domino în care mai multe părți nu își pot îndeplini obligațiile de plată.[2]

Tranzacțiile de valoare mică nu trec direct printr-un sistem RTGS. Aceste tipuri de tranzacții sunt decontate de sistemele de compensare. În aceste tipuri de sisteme, toate sumele tranzacțiilor pentru o zi întreagă sunt decontate între ele la o sumă netă per bancă. Aceste activități sunt efectuate de case de compensare. Motivul pentru care nu toate tranzacțiile sunt procesate implicit printr-un sistem RTGS este că tranzacțiile din sistemele RTGS sunt relativ costisitoare.

Sisteme existente

[modificare | modificare sursă]
Țară Abreviere sistem
 Australia RITS (Reserve Bank Information and Transfer System)[5]
 Bulgaria RINGS (Real-time Interbank Gross Settlement) [6]
 China CIPS (Cross-Border Interbank Payment System)[7]
 Cehia CERTIS (Czech Express Real Time Interbank Gross Settlement System) [8]
 Danemarca KRONOS2[9]
  Elveția SIC (Swiss Interbank Clearing)[10]
 Hong Kong CHATS (Clearing House Automated Transfer System)[11]
 Georgia GPSS (Georgian Payment and Securities System)[12]
 Polonia SORBNET3[13]
 Regatul Unit FPS (Faster Payments System)[14]
CHAPS (Clearing House Automated Payment System)
 România ReGIS[15]
 Singapore MEPS+ (MAS Electronic Payment System Plus)[16]
 Statele Unite Fedwire[17]
 Suedia RIX[18]
 Taiwan CIFS (CBC Interbank Funds Transfer System)[19]
 Turcia EFT (Electronic Fund Transfer)[20]
 Ucraina SEP (System of Electronic Payments)[21]
 Ungaria VIBER[22]
 Uniunea Africană PAPSS (Pan-African Payment and Settlement System)[23]
 Zona euro T2[24]
  1. ↑ „Understanding Real-Time Gross Settlement (RTGS) and Its Impact on Banking”. Investopedia.
  2. 1 2 Bech, Morten L.; Hobijn, Bart (), „Technology Diffusion within Central Banking: The Case of Real-Time Gross Settlement”, SSRN Electronic Journal, doi:10.2139/ssrn.932596, ISSN 1556-5068, accesat în
  3. 1 2 „A brief introduction to the Real-Time Gross Settlement system and CHAPS”. www.bankofengland.co.uk.
  4. ↑ „Payment circuits and systems: typology” (PDF). Banque France.
  5. ↑ „About RITS”. Reserve Bank of Australia-au.
  6. ↑ „Bulgaria's central bank launches RINGS system - Central Banking”. www.centralbanking.com. .
  7. ↑ „Introduction”. www.cips.com.cn.
  8. ↑ „CERTIS – the interbank payment system – description - Czech National Bank”. www.cnb.cz.
  9. ↑ „Description of Kronos2 in relation to international principles” (PDF). Denmarks Nationalbank.
  10. ↑ „SIC System – Swiss Franc Payments”. SIX.
  11. ↑ Authority, Hong Kong Monetary. „Hong Kong Monetary Authority - Payment Systems”. Hong Kong Monetary Authority.
  12. ↑ „STATE TREASURY”. treasury.ge.
  13. ↑ „SORBNET3”. Narodowy Bank Polski - Internetowy Serwis Informacyjny.
  14. ↑ „Faster Payment System”. Pay.UK.
  15. ↑ „Transfond”. www.transfond.ro.
  16. ↑ „MAS Electronic Payment System (MEPS+)”. www.mas.gov.sg.
  17. ↑ Badev, Anton; Clark, Lauren; Ebanks, Daniel; Marquardt, Jeffrey; Mills, David (), Fedwire Funds Service: Payments, Balances, and Available Liquidity
  18. ↑ „The RIX payment system”. www.riksbank.se.
  19. ↑ „Central Bank of the Republic of China-Monetary Policy and Payment Systems-Payment and Settlement Systems”. www.cbc.gov.tw.
  20. ↑ „TCMB - Electronic Fund Transfer System-Electronic Securities Transfer System-The Instant and Continuous Transfer of Funds (FAST) System”. www.tcmb.gov.tr.
  21. ↑ „System of Electronic Payments”. National Bank of Ukraine.
  22. ↑ „VIBER (Real-time Gross Settlement System)”. www.mnb.hu.
  23. ↑ „PAPSS - Make instant and secure cross-border payments in local currencies across Africa”. PAPSS.
  24. ↑ Bank, European Central (), What is T2?