Sari la conținut

Ochiul uman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ochiul uman

Ochiul uman din partea dreaptă a feței, care arată o sclerotică albă cu câteva vase de sânge, un iris verde și pupila neagră

1. Camera posterioară 2. Ora serata 3. Mușchi ciliar 4. Ligament suspensor 5. Canalul lui Schlemm 6. Pupilă 7. Camera anterioară 8. Cornee 9. Iris 10. Cristalin cortical 11. Nucleu cristalinian 12. Corpi ciliari 13. Conjunctivă 14. Mușchi oblic inferior 15. Mușchi drept inferior 16. Mușchi drept median 17. Vene și artere retiniene 18. Papilă optică 19. Dura mater 20. Arteră retiniană centrală 21. Venă retiniană centrală 22. Nerv optic 23. Vena vorticoasă 24. Conjunctivă 25. Maculă 26. Fovee 27. Scleră 28. Coroidă 29. Mușchi drept superior 30. Retină
Detalii
Latinăoculi hominum
Greacă vecheἀνθρώπινος ὀφθαλμός
Parte dincap uman[*]​
sistem vizual[*]​
față umană[*]​
om  Modificați la Wikidata
SistemVisual system
Resurse externe
TAA01.1.00.007
A15.2.00.001
FMA54448
Terminologie anatomică

Ochiul uman (lat:Oculus) este un organ senzorial, parte a sistemului nervos senzorial,

Ochiul poate fi considerat un dispozitiv optic viu. Are o formă aproximativ sferică, cu straturile sale exterioare, cum ar fi partea exterioară, albă, a ochiului (sclera) și unul dintre straturile sale interioare (coroida pigmentată) menținând ochiul în esență strâns la lumină, cu excepția axei optice a ochiului. În ordine, de-a lungul axei optice, componentele optice constau dintr-o primă lentilă (corneea – partea clară a ochiului) care realizează cea mai mare parte a focalizării luminii din lumea exterioară; apoi o deschidere (Pupilă) într-o diafragmă (irisul — partea colorată a ochiului) care controlează cantitatea de lumină care intră în interiorul ochiului; apoi o altă lentilă (lentila cristalină) care realizează focalizarea rămasă a luminii în imagini; apoi o parte sensibilă la lumină a ochiului (retina) unde imaginile cad și sunt procesate. Retina face o conexiune cu creierul prin nervul optic. Componentele rămase ale ochiului îl mențin în forma necesară, îl hrănesc și îl mențin și îl protejează.

Trei tipuri de celule din retină convertesc energia luminoasă în energie electrică utilizată de sistemul nervos: celule răspund la lumina de intensitate scăzută și contribuie la percepția imaginilor alb-negru cu rezoluție scăzută; conurile răspund la lumina de mare intensitate și contribuie la percepția imaginilor colorate de înaltă rezoluție; iar celulele ganglionare fotosensibile descoperite recent răspund la o gamă completă de intensități luminoase și contribuie la ajustarea cantității de lumină care ajunge la retină, la reglarea și suprimarea hormonului melatonina și la antrenarea ritmului circadian.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]