Josef Ressel
| Josef Ressel | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Chrudim, Pardubice, Cehia[5][6][7] |
| Decedat | (64 de ani) Laibach, Imperiul Austriac[5][6] |
| Înmormântat | Navje[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (malarie) |
| Copii | Jindřich Ressel[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac |
| Ocupație | inventator technician[*] pădurar scriitor |
| Limbi vorbite | cehă[8] |
| Activitate | |
| Domeniu | silvicultură[*][9] descoperiri și invenții[*][9] |
| Alma Mater | Universitatea din Viena |
Modifică date / text  | |
Josef Ludwig Franz Ressel (în cehă Josef Ludvík František Ressel, n. 29 iunie 1793, Chrudim, Boemia - d. 9 octombrie 1857, Ljubljana, pe atunci Laibach) a fost un inventator și silvicultor austro-sloven din Boemia. Ressel a inventat elicea de vapor, aducând un aport important împreună cu John Ericsson, Francis Pettit Smith, Robert Fulton și David Bushnell la perfecționarea navelor cu abur. Schița elicei de vapor realizate de el se asemăna cu Șurubul lui Arhimede.
Date biografice
[modificare | modificare sursă]Ressel a urmat gimnaziul în Linz, în timpul stagiului militar este la artilerie, cartograf, iar în timpul liber este preocupat de diferite soluții de rezolvare a unor probleme tehnice. După militărie studiază la Universitatea Tehnică din Viena, unde în 1812 face schița elicei ca mijloc posibil de propulsie al unui vapor. Din cauza problemelor financiare este nevoit în 1814 să întrerupă studiul. Cu ajutorul prieten reușește să obțină o audiență la împăratul Francisc I al Austriei, care este încântat de schița lui despre bătălia națiunilor (Leipzig) și îi va acorda lui Ressel o bursă imperială pentru a putea urma studiul ca silvicultor. El va primi un post de pădurar de district în Pletriach (în slovenă Kartuzija Pleterje). După Congresul de la Viena (1814/1815), Veneția ajunge sub ocupație imperială austriacă, marina imperială începe să construiască o flotă militară în Marea Mediterană. Josef Ressel, numit din 1821 intendent forestier cezaro-crăiesc al domeniilor litoralului care furnizau material lemnos pentru flotă, contribuie prin invenția lui la perfecționarea navelor din marina de război imperială.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Josef Ressel” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- ↑ „Josef Ressel” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
- ↑ „Josef Ressel”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ Constantin von Wurzbach (). „Ressel, Joseph: enthaltend die Lebensskizzen der denkwürdigen Personen, welche seit 1750 in den österreichischen Kronländern geboren wurden oder darin gelebt und gewirkt haben”. Lexicon Biografic al Imperiului Austriac (în germană). Viena. 25: 313. OCLC 669182612. Wikidata Q89697196.
- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578.
- 1 2 „Autoritățile naționale ale Republicii Cehe”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „The Fine Art Archive”. Wikidata Q10855166. Accesat în .
- ↑ „Josef Ressel”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- 1 2 „Josef Ressel”. Autoritățile naționale ale Republicii Cehe[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Erhard Marschner: Josef Ressel. Erfinder der Schiffsschraube. Degener, Neustadt an der Aisch 1979, ISBN 3-768-66016-8 (= Genealogie und Landesgeschichte. Band 33 )
- Horst Friedrich Mayer, Dieter Winkler: In allen Häfen war Österreich – die österreichisch-ungarische Handelsmarine. Edition S, Wien 1987, ISBN 3-7046-0079-2.
- Günter Myrell (Hrsg.): Auf den Spuren genialer Forscher und Erfinder. Das Buch zur ZDF-Reihe "Terra X" dtv 24706, München 2009, ISBN 978-3-423-24706-1.
- Josef Ressel – DENKSCHRIFT, herausgegeben vom Comité für die Centenarfeier Josef Ressel’s, Wien 1893. Im Selbstverlage des Comités.
